Activitatea fizica in lupta impotriva bolilor Leave a comment

Sanatatea este bunul cel mai de pret al oamenilor, însa devine din ce în ce mai greu de pastrat. Traim într-o lume în care operatiile complicate pe creier, transplanturile de organe si descoperirea de tratamente pentru boli considerate pâna nu demult incurabile sunt la ordinea zilei.

Din nefericire, parte importanta a acestei realitati este si cresterea alarmanta a mortalitatii asociata bolilor cronice. Datele care sustin aceasta afirmatie sunt tulburatoare: în anul 2005, bolile cronice au facut 35 de milioane de victime, adica 60% din numarul total de morti înregistrate la nivel global. 80% din numarul mortilor datorate bolilor cronice au loc în tarile subdezvoltate si în curs de dezvoltare. În cazul în care nu se va interveni serios asupra cauzelor, fenomenul va lua amploare. Se preconizeaza o crestere de 17% a mortalitatii datorate obezitatii si bolilor cronice pâna în anul 2015.

Revenind în prezent, unul din doi americani, adica 133 de milioane de oameni, sufera de o boala cronica. Acest numar va creste cu aproximativ un procent pe an pâna în anul 2030 când va atinge un total estimativ de 171 de milioane. 60% dintre cei 133 de milioane au vârste cuprinse între 18 si 64 de ani. Aceste statistici configureaza imaginea sumbra a unei epidemii globale declansata de un inamic silentios si nevazut, viclean si rabdator, un inamic care nu ataca niciodata direct si care îsi chinuie victimele timp îndelungat. Parafrazând un slogan celebru al zilelor noastre, viitorul nu suna bine.

Sa facem asadar cunostinta cu „inamicul public numarul 1”. Boala cronica este o boala de lunga durata, o boala persistenta. Exemple majore de boli cronice sunt bolile cardiovasculare (ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, etc.), obezitatea, diabetul de tipul II, anumite tipuri de cancer si osteoporoza. Prin urmare, inamicul nostru este unul cu fatete multiple. Lupta împotriva lui se întrevede anevoioasa si lunga.

Vestile bune sunt: 1). solutia salvatoare exista si 2). ea se afla chiar sub nasul nostru. Oamenii de stiinta au depistat-o în codul nostru genetic unde este inscriptionata de mai bine de 40000 de ani. Ea este miscarea, sau activitatea fizica, cum vreti s-o numiti. Omul modern (Homo sapiens sapiens) a fost „proiectat” pentru miscare. El necesita zilnic activitate fizica pentru buna functionare a organismului sau.

O cantitate substantiala de studii indica faptul ca activitatea fizica regulata poate aduce beneficii de durata starii de sanatate a oamenilor de toate vârstele si pregatirile. Activitatea fizica ofera una dintre cele mai mari oportunitati de extindere a duratei vietii independente, reduce invaliditatea si îmbunatateste calitatea vietii adultilor de vârsta mijlocie si avansata. Aceasta a fost definita ca orice miscare a corpului produsa de contractia muschilor scheletici care mareste substantial consumul de energie.

Exercitiul fizic este o subcategorie a activitatii fizice si implica miscari planificate, structurate si repetitive ale corpului omenesc, cu sau fara intentia explicita de a îmbunatati una dintre componentele conditiei fizice. Ratiunile încorporarii activitatii fizice si a exercitiului fizic în sistemul de sanatate publica a societatii actuale sunt multiple. Primul motiv ar fi acela ca activitatea fizica efectuata regulat are un puternic impact asupra proceselor fiziologice asociate îmbatrânirii în sensul încetinirii lor si minimizarii efectelor lor negative. De asemenea, activitatea fizica contribuie la mentinerea sanatatii psihologice si a starii de bine a celor care o practica.

Un alt motiv ar fi cresterea longevitatii si scaderea riscului aparitiei bolilor cronice. În cazul în care acestea apar totusi, activitatea fizica poate fi folosita, cu rezultate mai mult decât satisfacatoare, ca tratament primar sau complementar al acestor boli. În final, participarea regulata la activitati fizice sau efectuarea exercitiilor fizice poate ajuta în profilaxia si tratamentul invaliditatii.

La nivel mondial, primele recomandari referitoare la durata si tipul activitatii fizice pe care trebuie sa le efectueze zilnic un adult pentru a-si pastra sanatatea au aparut în anul 1994.

Aproape 15 ani mai târziu, expertii nu si-au schimbat parerea: adultii ar trebui sa acumuleze cel putin 30 de minute pe zi de activitate fizica moderata, de cel putin 5 ori pe saptamâna. Aceste recomandari sunt valabile si pentru persoanele de vârsta a treia. Pentru copii si adolescenti, durata activitatilor fizice zilnice ar trebui sa totalizeze cel putin 60 de minute.

Spre deosebire de adulti, copiilor li se recomanda, pe lânga cele 60 de minute de activitate fizica moderata, activitati care sa le îmbunatateasca sistemul osos si forta musculara.

Aceste activitati ar trebui desfasurate de cel putin doua ori pe saptamâna.

La prima vedere, obiectivele de 30 de minute de activitate fizica zilnica în cazul adultilor, respectiv 60 de minute în cazul copiilor si adolescentilor, nu par imposibil de atins. Si totusi, de cele mai multe ori nu sunt atinse. Cauzele acestei stiri de fapt sunt multiple si complexe, însa ele nu fac obiectul acestui articol.

Ceea ce vom prezenta în continuare sunt solutiile. Pentru majoritatea oamenilor, cele mai usor acceptate forme de activitate fizica sunt acelea care pot fi încorporate în viata de zi cu zi. Exemple sunt mersul pe jos sau cu bicicleta, gradinaritul sau activitatile sociale cu tenta sportiva.

Astfel, un adult care alege sa mearga pe jos sau cu bicicleta la locul de munca are mult mai multe sanse sa acumuleze cele 30 de minute de activitate fizica zilnica decât un altul care prefera sa se deplaseze cu masina.

De asemenea, folosirea scarilor în locul ascensorului poate fi un alt exemplu de activitate fizica care poate face parte din rutina noastra zilnica. Alte exemple ar fi muncile casnice (curatenia, gatitul, spalatul si calcatul rufelor, etc.), shoppingul (ridicarea si transportatea pungilor cu cumparaturi) si igiena personala.

Aceste activitati sunt activitati de intensitate scazuta si medie, cu efecte benefice asupra starii de sanatate.

Totusi, pentru rezultate mai evidente si de durata în ceea ce priveste sanatatea sunt indicate activitatile fizice cu intensitate ridicata.

Exemple de astfel de activitati sunt gimnastica aerobica, joggingul, înotul, tenisul, sau ciclismul.

Recomandarea a 30 de minute de activitate fizica de intensitate medie pe zi pentru adulti este una generala.

Desi exista studii care demonstreaza necesitatea modificarii ei în vederea obtinerii efectelor benefice în profilaxia si tratamentul unor anumite afectiuni, în mare masura ofera protectie împotriva bolilor cronice (ex. bolile cardiovasculare, diabetul de tip II, afectiuni musculare si ale scheletului, cancer).

Pentru majoritatea oamenilor, un total de 150 de minute de activitate fizica de intensitate medie pe saptamâna reprezinta cel mai important mijloc de consum energetic.

Acest consum energetic contribuie la mentinerea greutatii si, implicit, la mentinerea starii de sanatate. Exista însa si situatii în care 30 de minute pe zi nu sunt suficiente.

O astfel de situatie o reprezinta obezitatea. Pentru a preveni dezvoltarea aceastei boli sunt necesare 45-60 de minute de activitate fizica pe zi, iar pentru a-i contracara efectele negative se recomanda 60-90 de minute de activitate fizica pe zi.

Altfel spus, persoanele care vor sa slabeasca trebuie sa acumuleze minim 60 de minute de activitate fizica de intensitate medie pe zi.

DEAK GRATIELA-FLAVIA
Asistent de cercetare
Univesitatea „Babes-Bolyai”
Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Magazinul PRO LIFE este momentan in constructie ! Informatii si comenzi 0743 057 816 (L-V 9-21) Refuză